Sarbatorile de Paste – traditii si obiceiuri

Pastele la ortodocsi se sarbatoresc anul acesta in 27 aprilie. Am sa fac in cele ce urmeaza o scurta incursiune printre obiceiurile din diverse locuri legate de aceasta Sarbatoare.

Pe langa traditionalele Paste si oua rosii care nu trebuie sa lipseasca din nici o casa de Pasti exista obiceiuri si credinte regionale dedicate acestei sarbatori.
Pastele au o profunda semnificatie religioasa, aceea a Invierii Domnului, insa sunt legate si de primavara si reinvierea naturii. De aceea in ziua de Pasti trebuie sa te imbraci cu haine noi ca sa-ti mearga bine tot anul. In noapte de Inviere primesti vestea prin Lumina apoi esti atins de Trupul si Sangele Domnului, si dupa slujba toata familia se aduna la masa celebrand Invierea dar mai ales reuniunea familiei, care este un semn bun.

In satul meu natal, Hovrila din Maramures, un obicei foarte frumos este impartitul oualor rosii. In Duminica Mare dupa ce se iese de la biserica oamenii vin la in curtea bisericii si mamicile impart celorlalti copii oua rosii.

In zona Bran actiunea incondeierii oualor poarta numele de împistrire. Pentru pastrare o perioada cat mai lunga ouale sunt golite de continut prin gauri facute cu un ac. Apoi cand sunt gata „pictate” se astupa gaurile cu ceara.

Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si “impistritesc” oua.

In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat „hotii”, cat si „pagubasii”. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

În Moldova între Paşte şi Rusalii erau montate scrâncioburi în care oamenii se dădeau pentru ca până la următorul Paşte s-o ţină doar într-o bucurie. Scranciob este regionalismul pentru leagan de lemn.

In Ardeal a doua zi de Pasti feciorii (baietii neinsurati) umbla pe la fete si le stropesc cu parfum.

Sarbatorile Pascale sunt un prilej de regasire si incursiune sufleteasca. Sper sa profitati din plin de ele si sa va mearga bine tot anul.
PASTE FERICIT!

4 comentarii la “Sarbatorile de Paste – traditii si obiceiuri”

  1. Pastele au o profunda semnificatie religioasa, aceea a Invierii Domnului, insa sunt legate si de primavara si reinvierea naturii.

    Adi, nu vad nici o legatura intre semnificatia religioasa si invierea naturii, nu stiu de unde te-ai documentat despre aceasta.
    Exista intradevar o alta semnificatie, insa pentru evrei, care sarbatoresc iesirea poporului Israel din robia egipteana. Daca tu gasesti si o alta semnificatie fondata… call me! ;)

  2. Nu urmaresc sa mut centrul de semnificatii pascale din sfera celor crestine, insa afirmatia mea este fondata pe fapte istorice atestate dinaintea stabilirii Pastelui ca sarbatoare religioasa. Pentru a pastra veridicitatea, am sa citez randurile care m-au condus la aceasta afirmatie:
    „Şi astăzi sărbătoarea Paştelui este desemnată cu două categorii de nume, foarte diferite între ele. În timp ce în majoritatea limbilor creştine sărbătoarea învierii lui Iisus se numeşte Paşte (română), Pâques (franceză), Pasqua (italiană), Pascua (spaniolă), în ţările anglo-germanice sunt utilizaţi termeni ce provin din cu totul altă rădăcină: Easter (engleză) sau Ostern (germană). …
    Un alt erudit şi călugăr creştin, Berne, scria într-o lucrare din secolul al VIII-lea «De temporum ratione : Eosturmonath (aprilie), care este acum considerată luna Paştelui, a fost numită aşa după zeiţa Eostre, căreia îi era dedicată». …
    Eostre sau Ostara era deci zeiţa primăverii, a împerecherii animalelor şi a înmulţirii plantelor, a fertilităţii dar şi a răsăritului, a noului început şi a creşterii. În timpul acestor sărbători i se aduceau ca ofrande seminţe şi ouă (care conţin ambele germenele noii vieţi) şi i se cerea ajutorul şi binecuvântarea pentru a avea culturi fertile. Ea era adorată în vechime sub diferite nume, nu doar de anglo-saxoni ci şi de babilonieni sub numele de Isthar, de fenicieni sub numele de Astoreth (zeiţa Lunii şi a fertilităţii) şi de greci sub numele de Astarte sau Eos (zeiţa răsăritului, echivalată ca Aurora la romani).”
    Am incheiat citatul. ( Sărbătoarea Paştelui – tradiţii şi obiceiuri )

    Pe langa acesta sunt sigur ca exista si alte traditii ale altor civilizatii care dovedesc acest fapt.

    In schimb sunt convins ca Pastele trebuie sarbatorit dupa oranduirea crestina.

  3. Apreciez ca ai studiat inainte sa scri acest articol…

    Dar tu le bagi toate intr-o oala!
    Ce are a face zeii cu crestinismul?

    Nu zic ca nu o fi adevarat ca in vechime oamenii aveau pe zeul fertilitatii sau mai stiu eu ce zei… Dar daca ne numim crestin hai sa lasam zeii la o parte. Eu stiu ca, crestinii se inchina unui singur Dumnezeu si nu mai au altii in afara de El. Daca Biblia e cartea de capatai al crestinilor sa o studiem si sa ne documentam din ea pt a vedea adevarata semnificatie a Pastelor.

  4. Darius, articolul meu nu are nimic de a face cu implementarea conceptiei crestine. Daca articolul meu influenteaza cu ceva reflectiile tale legate de credinta, iti zic sincer ca nu am avut aceasta intentie. Pur si simplu nu inteleg afrontul tau, mai ales legat de credinta, lucru pe care te asigur ca nu am de gand sa il discut la mine pe blog. Nu stiu inca daca vrei sa imi demonstrezi ca ai dreptate sau ca esti un bun crestin?

Comentariile sunt închise.