Despre Vise

„Visul este calea regala spre inconstient”, spunea Sigmund Freud, parintele psihanalizei.

Intodeauna visam inainte sa ne trezim. Este adevarat ca atunci cand suntem mici visam mai des si unul dintre motive este ca avem un program de somn normal in timpul noptii adica apropiat de 8 ore daca nu mai mult. Cand crestem visam mai rar tocmai pentru ca acest program nu este respectat iar ceasul nostru biologic are setata ora la care sa declanseze visul. Aceasta se poate determina prin observatie. Exista persoane care viseaza intre orele 7 si 8 dimineata sau intre 6 si 7, sau persoane care pot visa repetat intre 9 si 12, insa asta presupune sa te trezesti si sa adormi la loc repetat in acest interval de timp.

Exista mai multe teorii privind provenienta viselor. Acestea pot fi o urmare a experientelor din timpul zilei, un raspuns la o senzatie din timpul somnului, oglindirea unui sentiment ascuns, mesaje din subconstient, sau indicii privitoare la evenimente viitoare.

In multe religii, visul este tratat ca un amalgam de simboluri. Interpretat el ar putea descrie evenimente din viitor.
Dupa cum am spus mai sus visele noastre de cele mai multe ori deriva din experiente anterioare. Asadar se intampla sa visam fete ale unor persoane pe care nu le cunoastem. Intr-adevar nu le cunoastem, insa sunt intodeauna persoane pe care le-am vazut cel putin odata in viata. S-a demonstrat ca exista in creierul nostru o zona in care se retin toate lucrurile marunte care ne atrag atentia de la bluza mov a colegei de clasa pana la numarul de inmatriculare a masinii care a virat ieri la stanga. In consecinta daca am putea activa accesul individului la aceasta zona, persoana in cauza ar fi in stare sa ne spuna toate culorile hainelor cu care a fost imbracata colega de clasa in fiecare zi, numerele de imnatriculare a tuturor masinilor pe care le-a vazut sau toate numerele de telefon pe care le-a format.
Se pare ca uneori visele iau informatii de aici, de aceea e posibil sa visam chipul tipului care ne-a adus pizza acum 9 saptamani sau al celui care nu ne-a dat prioritate alaltaieri. Este putin probabil sa ne intalnim din nou cu unul dintre ei, insa daca se intampla vom avea o senzatie de dejavu, si binenteles o sa ne gandim ca am visat ceea ce se deruleaza acum in fata ochilor nostrii.

Freud le cerea pacientilor sa-si povesteasca visele. Psihanaliza trateaza o legatura directa intre vis si nevoile impetuoase ale noastre, mai ales acelea de care nu suntem constienti. Experiente refulate, ganduri negre, pasiuni interzise.
Psihanalistii cred ca acestea afecteaza atitudinea fata de sine si in consecinta viata. Orice reactie negativa a individului fata de sine este determinata de un eveniment din trecut, cel mai probabil din copilarie care l-a marcat.
Nu am sa intru in detalii despre tehnicile utilizate de psihanalisti in aflarea „elementului obscur” din mintea nostra, cert este ca ei au ca punct de plecare experientele din timpul copilariei.

Se pare ca psihanalistii au dreptate, cineva char incearca se ne descrie ce se intampla in mintea noastra cand nu suntem acolo.
Visele sunt o nascocire a inconstientului, insa totodata o forma de reprezentare a realitatii. Alta, dar a noastra.